Cum să analizezi eficient un text?


Am avut de mult timp în minte să scriu un articol despre cum să analizezi un text astfel încât să îl înțelegi și îl poți reda mai departe într-un mod care ți se potrivește și cu încredere că zbaterea ta cu textul a avut un rezultat mulțumitor pentru tine. Totdeauna este nevoie de exercițiu. Exercițiu, exercițiu și iar exercițiu. Pe lângă exercițiile noastre euristice ar fi bine să analizăm un text având un model analitic. Există materiale excelente despre acest subiect, însă ceea ce scriu aici este un model simplu pe care îl folosesc atunci când analizez un text scris.

Intelegerea textului

Cei care aveți formare umanistă cu siguranță ați făcut cursuri de analiză textuală. Modelul acesta se poate folosi pentru orice tip de text, text beletristic, filozofic, dar și textul biblic. Și nu numai pe un text, ci și pe texte mediatice, precum filme, videoclipuri, reclame, etc. Schema de analiză are cam aceleași principii indiferent de text.

Modelul pe care eu îl propun nu este definitiv și nu include toate detaliile pe care le implică un o analiză de text pe care o propune un curs de gândire critică (logical reasoning), hermeneutică, semiotica sau retorică. Toate acestea au ceva în comun și anume că trebuie să analizezi un text și să tragi ceva foloase din acest demers: fie să înțelegi, fie să îi memorezi ideile, fie să îi redai ideile într-un mod personal, fie să faci referire la el într-un referat, lucrare de licență sau orice alt text.

Deci, scriu acest text cu scopul de a te ajuta:

  • Cum să eviți plagiatul?
  • Cum să înțelegi un text?
  • Cum să memorezi mai ușor un text?
  • Cum să rescrii un text într-un mod creativ?

Să presupunem că ai de analizat un text de 10 rânduri. Poate să fie vorba și de un capitol sau de o întreagă carte, însă este mai ușor cu 10 rânduri, cu cap și coadă, decât cu un text mai mare. Oricum, procesul este cam același.

Am scris mai demult un text despre Cum se face o recenzie. Ar trebui să te ajută să abordezi o întreagă carte. Alte resurse care se leagă de acest subiect sunt: Cum se citește o carte? și Cum se scrie un text bun?

ANALIZA CRITICĂ A UNUI TEXT

1. Care este ideea principală?

Atunci când citești un text trebuie să fii capabil să identifici ideea principală a textului și să o poți formula în propriile tale cuvinte. Uneori ideea majoră a textului este redată în primul paragraf. Alteori este subliniată la final. Uneori este enunțată undeva în corpul textului. S-ar putea să nu fie enunțată deloc, iar autorul te lasă să intuiești ideea principală din parcurgerea textului. Trebuie să îți spui întrebări precum: Ce spune textul? Despre ce este vorba?

2. Care este atitudinea autorului?

Ce vrea să spună autorul? De ce spune ceea ce spune? Trebuie să îl înțelegi pe autor, scopul, motivațiile și intențiile lui mai bine decât s-a înțeles el pe sine, cel puțin așa spunea Schleiermacher.

Care sunt atitudinile autorului în acest text?

  • Atitudine de respingere
  • Aprobare
  • Îndoială
  • Îndoială agresivă
  • Aprobare reticentă
  • Confuzie sinceră
  • Neutralitate.

3. Ce se afirmă în text?

Este foarte ușor să începi de aici. Care sunt afirmațiile explicite ale textului? Notează două, trei afirmații ale textului respectiv. De preferat, cu cuvintele tale, nu decupaje din text.

Care sunt cuvintele cheie sau subiectele cheie? Care sunt cuvintele care se repetă. Care sunt expresiile care se repetă? Care sunt temele dominante?

Trebuie să îți exersezi capacitatea de a vedea dintr-o privire care sunt ideile principale, temele principale, cuvintele cheie și subiectele cheie. Deja te simți derutat că trebuie să cauți atât de multe lucruri într-un text. Nu trebuie să faci exegeză ca pe Biblie pe fiecare text, însă este important ca prin exercițiu să poți pătrunde și să poți stăpâni aproape orice tip de text. În anumite domenii îți trebuie studiu pe domeniu ca să poți înțelege un text, însă cele mai multe texte pot fi pătrunse prin simpla aplicare a unui model de genul acesta.

Ce se afirmă despre cuvintele cheie sau subiectele cheie?

Formulează o frază pornind de la textul respectiv. De exemplu, să presupunem că analizezi un text politic, iar una dintre teme este democrația. Poți să formulezi afirmațiile pornind de la termenul acesta: Ce se afirmă în text despre democrație? Sau analizezi un text biblic: Ce se afirmă în textul acest despre Isus Hristos?

Există mai multe puncte de vedere (citate în text)?

Există mai multe atitudini descrise în text?

4. Care sunt argumentele care susțin afirmațiile?

Oricine poate afirma orice, însă pe ce bază? Care sunt argumentele? Orice afirmație trebuie să se susțină pe bază de argumente? Analizează și observă dacă sunt sau nu sunt argumente?

Structura logică ar trebui să fie ceva de genul acesta: O afirmație și un argument. O argumentație solidă se bazează pe cel puțin două argumente și nu mai mult de cinci (Peste cinci argumente concentrarea scade, iar argumentația se slăbește pentru că și argumentele scad în intensitate, cel puțin așa ni s-a spus. N-am verificat afirmația aceasta, însă țin cont de ea.).

  • Care este rolul unui element în structura argumentativă?
  • Care sunt premisele textului?
  • Care sunt tezele?
  • Care sunt ipotezele?
  • Care sunt concluziile?
  • Pe ce se bazează concluziile?
  • Ce este specific textului?
  • Ce este specific autorului?
  • Ce este general valabil?

5. Asumpțiile și presupozițiile.

Ce este subînțeles în text? Ce este tacit în argumentare?

Ce nu este scris în text, însă autorul presupune că este de la sine înțeles?

Sunt valide presupozițiile? Care sunt asumpțiile autorului legate de publicul căruia i se adresează textul? Care sunt presupozițiile legate de text?

Diferența dintre asumpție și presupoziție este destul de greu de făcut. Ceea ce au în comun este ideea că ceva este presupus și acceptat de la sine înțeles și nu mai trebuie formulat scris sau verbal. Asumpțiile au de-a face cu actul de raportare la informații pe baza unui cod implicit atât autorului cât și publicului, iar presupozițiile este modul în care acea informație este folosite. Presupoziția devine premisă.

De exemplu: presupun că cei care citesc textul acesta sunt adepți ai democrației. Presupoziția este că toți cei care sunt adepți ai democrației sunt adversari ai comunismului și pro capitalism. Astfel că dacă scriu un text despre comunism plec de la asumpția că publicul meu este adept al democrației și are o atitudine critică față de comunism (presupoziție).

Dacă nu v-am convins cu distincția mea nu vă împiedicați prea tare, mergeți mai departe. Rămâneți cu ideea că trebui să îl faci pe autor (sau text) să spună tot ce are de spus. Ce se spune dincolo de cuvinte. Știți vorba veche: Citiți printre rânduri. Se aplică și cu privire la atitudinea, motivațiile și scopul autorului, dar și cu privire la ceea ce nu se formulează sar se află acolo, în text.

6. Analiza argumentelor.

Care sunt tipurile de argumente? (Argumentul autorității, argumente istorice, biblice…) Despre tipurile de argumente sau tipurile de argumentare discuția este mai amplă, însă chiar dacă nu știi să identifici tipul de argument, este important să ai capacitatea dacă o afirmație este argumentată sau nu? Promit să revin cu un text despre această chestiune. Până atunci puteți citi una dintre textele unui autor pe care am avut plăcea să îl am profesor: Daniela Rovența Frumușani. Argumentarea. Modele și strategii.

Sunt valide argumentele? Sunt universal valabile? Sunt contextuale?

Ce susține argumentul? Care sunt exemplele? Sunt relevante? Ce fel de ilustrații folosește?

Există erori de argumentare? Care sunt acestea?

  1. Cea mai frecventă eroare de argumentare cu care ai de-a face sunt afirmațiile fără acoperire argumentativă.
  2. Sau, un alt exemplu întâlnit frecvent este utilizarea falsă al argumentului autorității. Se apelează la un nume mare care a spus o mare platitudine și este citată cu autoritate științifică.

    De exemple: Einstein a spus că pentru o viață sănătoasă omul trebuie să doarmă 7 ore pe noapte.

Care este afirmația? Pentru o viață sănătoasă omul trebuie să doarmă 7 ore pe noapte.

Care este argumentul? A spus Einstein.

Analiza argumentului: Când a spus asta? De unde este citat? Dacă a fost inventat totul? Și dacă a spus, ce relevanță are opinia lui în domeniul acesta? Este transferabilă autoritatea din domeniul în care și-a dezvoltat cercetările în alt domeniu? Sau este Einstein sau oricine altcineva o autoritate în sine?

Există paradoxuri în text? De ce sunt folosite? Cum pot fi soluționate?

7. Care este contextul?

Acest pas trebuia pus mai sus. De fapt ideea este că după ce îți asumi un model, trebuie să reușești să scapi de el. Dar până reușești să faci totul prin deprindere semiautomată ai nevoie de o anumită schemă pe care să o urmezi.

Se spune în interpretare Bibliei că orice text scos din context este pretext.

Contextul se referă la aria întregii cărți, apoi la aria întregii lucrării a acelui autor. Orice text trebuie să fie înțeles în lumina contextului său apropiat și depărtat.

Trebuie să reușești să utilizezi contextului pentru înțelegerea textului. Ce sens are afirmația autorului în contextul cărții?

Contextul are de-a face cu înțelegerea autorului în contextul unei epoci istorice, apoi în contextul unei arii geografice, apoi în contextul unei curent de gândire și așa mai departe. Înțelegerea unui autor (observați că nu vorbim doar de înțelegerea unui text, ci de înțelegerea unui autor) în contextul său îl face mai accesibil. Poți să citești cărțile lui Luther și ale lui Calvin, dar ar trebui să știi câte ceva și despre epoca în care au trăit ei. Altfel apar lucrurile înțelegând câte ceva despre Renaștere, despre Reformă, despre politica de atunci și câte ceva despre practicile sociale.

Sau te poți întreba dacă nu cumva acel text se încadrează într-un anumit tipar? Recunoaștere de tipare: Tipul de text: filozofie, beletristic, didactic, biblic. Genul literar: epic, liric, dramatic. Maniera în care este scris: manieră eseistică, manieră analitică, etc.

Ce rol are tiparul textual în înțelegerea textului și în structura argumentativă?

8. Care este structura textului?

Întrebările pe care eu le propun sunt legate între ele și nu trebuie aplicate exact în ordinea pe care o propun eu aici. Uneori te oprești la o frază din text și o analizezi și lărgești cercul și vezi care este sensul ei în context. Alteori urmărești structura textului și vezi înlănțuirea informațiilor și a argumentului. Oricum faci, sugestia rămâne importantă, să urmărești secțiunile naturale ale textului. În felul acesta textul este mai ușor de citit, mai ușor de înțeles și mai ușor de memorat.

Care sunt titlurile? Care sunt subtitlurile? Îți oferă acestea o schemă a textului și/sau a argumentării?

Care sunt cuvintele de legătură? Care sunt tranzițiile? Pe ce criteriu sunt împărțite paragrafele?

Orice text este ca un copac mare cu multe frunze. Ideea principală este trunchiul copacului. Afirmațiile majore ale textului sunt crengile. Argumentele sunt ramurile, iar cuvintele sunt frunzele. Dacă scuturi un text ce rămâne? Ar trebui să poți avea o schemă pe care se bazează textul. Îți propun un exercițiu în care să realizezi o schemă structurală în care să împarți textul în unități argumentative, și în felul acesta să observi cum sunt înlănțuite argumentele. Uneori este uşor de realizat schema, alteori este mai greu, însă exercițiul schematizării este incredibil de eficient pentru înțelegerea și memorarea textului. De aici poți porni ulterior la citarea și rescrierea textului respectiv.

9. Există alte informații adiționale?

Informațiile adiționale sunt acele elemente pe care de obicei le lăsăm deoparte pentru a ne concentra asupra a ceea ce este esențial în text. Însă după ce ai muncit un pic cu textul poți să te întorci la el cu o privire proaspătă și să te întrebi ce este spus în treacăt sau care nu are legătură cu tema principală? De ce face autorul aluzie la o anumită informație? Ce rol are acea informație în structura argumentativă?

Caută informații care întăresc sau slăbesc argumentul.

10. Principii.

Care sunt principiile pe care se bazează textul? Principii enunțate în text. Principii care pot fi formulate în baza textului.

11. Rescrierea creativă a textului.

După ce ai trecut un text printr-un proces de genul acesta, cu siguranță textul acela va arăta diferit pentru tine. Indiferent de numele celui care semnează textul analizat de tine, după ce a ai franjurat textul acela, îți va fi ușor să îl redai într-o manieră proprie, fără să te temi de plagiat. Munca ta va fi încununată de rod.

Când spun rescriere creativă, nu mă refer la parafrazare sau sumarizare. Parafrazarea unui text este vecină cu plagierea. Sumarizarea este un pas înainte, dar nici acesta suficient. Analiza critică a unui text ar trebui să îți dea distanța necesară de un text pe care l-ai abordat și apoi l-ai lăsat în urmă și ți-ai câștigat independența de a gândi și formula propriile tale gânduri și idei pornind de la textul inițial. Poți să nu fii de acord cu textul. Poți să fii de acord în anumite privințe. Poți să subliniezi fragilitatea argumentelor sau irelevanța lor. Cel mai important este maturizarea ta în astfel de exerciții. Se spune că marii autori citesc o sută de pagini ca să scrie zece rânduri.

Atunci când scrii un text și folosești surse (așa cum este cazul în textele academice) raportul cu sursele citate trebuie să fie cel de dominare. Nu textul te domină pe tine, ci tu domini textul. Ideile expuse în textul sursă nu trebuie să acopere propria ta argumentare. Construcția ta, a noului text trebuie să stea în picioare independent de textul sursă. Limbajul textului sursă trebui tradus în propriul tău limbaj. Uneori este foarte greu de tradus limbajul (trebuie să folosești terminologia autorului textului inițial cu sensul pe care el l-a dat termenilor) însă totdeauna trebuie făcut efortul de a traduce, de a reformula mesajul. Și acest lucru este întotdeauna posibil. Îmi vine în minte un citat: „Deschide cărțile ca să vezi ce au gândit alții, închide cărțile și gândește tu însuți.” Altfel spus, delimitează-te de textul sursă și domină-l, iar atunci când redactezi nu trebuie să ai în față nimic altceva decât o foaie goală și o schiță pe care ți-ai făcut-o înainte. În felul acest te asigur că nu poți plagia.

Sugestii pentru rescrierea creativă a unui text:

  • Oferă textului pe care îl analizezi trei titluri alternative.
  • Redă mesajul textului unui prieten care nu a citit textul și nici autorul respectiv.
  • Cum ai rada mesajul textului unor copii?
  • Pune ideile textului într-o poveste?
  • Mai sunt și alte texte asemănătoare cu textul acesta? Ce au scris alții și ce poți scrie tu? Care sunt interesele oamenilor cu privire la tema sau subiectul textului?
  • Ce pot spune eu în mod specific (nu unic și nou, deși e frumos să reușești asta). Nu căuta să fii unic, ci caută să fii tu însuți.
  • S-a făcut vreun film sau vreun videoclip, sau vreo piesă muzicală pe mesajul acest text?
  • Este vreo idee din acest text care are legătură cu viața ta de zi cu zi?

Sugestiile pot continua, dar mă opresc aici.

Mi-ar plăcea să continuați voi cu sugestii pentru (re)scrierea creativă a unui text.

Dacă ați ajuns până aici, miar plăcea să îmi lăsați un feedback și să dați mai departe.

Spor la citit. Spor la redactat.

Anunțuri

8 gânduri despre „Cum să analizezi eficient un text?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s