Profeția prin definiție are ceva ce se transmite dincolo de cuvinte, este o sămânță a credinței care aduce roade în timp, și inclusiv construcția cărții În prezența Lui trebuie să rămână sub domnia acestui spirit.
Devoționalele profetice sunt cuvinte de încurajare, sfătuire și mângâiere (1 Corinteni 14.3) scrise la persoana I, iar cel care vorbește este Dumnezeu Tatăl. Mesajele au fost construite pe baza Scripturii în timpul meu de părtășie cu Dumnezeu. Fiecare mesaj poate fi citit individual, însă se poate urmări și un fir roșu pe care îmi doresc să-l recunoști, legat de tema prezenței lui Dumnezeu și a schimbării pe care o realizează Duhul Sfânt în viața noastră.
Textele jurnalului profetic s-au născut din momentele mele de luptă cu Dumnezeu. La început nu au fost în forma în care le poți citi acum, ci doar simple însemnări și câte un verset atașat ici colo. După un timp au devenit mai consistente și eu am învățat să ascult ce îmi vorbește Dumnezeu. Eu îi ceream lui Dumnezeu: „Doamne, dă-mi un cuvânt clar și simplu care să răspundă întrebărilor mele și să rezolve situația mea.”, dar Dumnezeu nu îmi vorbea ce voiam eu, nici ceea ce eu mă așteptam, ci ceea ce El știa că am nevoie. Eu doream să scurtez procesul și să rezolv situația, fără să trec prin şcoala transformării Lui. Dar încet-încet m-am simțit cuprins de acest proces în care Dumnezeu comunica direct cu mine. Nu odată am fost copleșit de prezența lui Dumnezeu. Nu vreau să vă spun mai mult, ci să vă invit acolo, în prezența Lui.
Am început să scriu mesajele pe care le primeam de la Dumnezeu la persoana I și mi-am dat seama că am de-a face cu un mesaj profetic, biblic, scurt și specific nevoilor mele. Subiectele abordate sunt legate de cele mai profunde nevoi ale oricărui om: încrederea, credința, identitatea, libertatea, relațiile, relația cu Dumnezeu…
Mesajele profetice sunt inspirate de Scriptură, supuse și validate de Scriptură. Pe mine m-au ajutat, m-au inspirat, m-au ghidat, m-au încurajat, m-au făcut să mă încred în Dumnezeu mai mult, să am curaj, să explorez lucruri noi… Mesajele profetice, oricare ar fi ele, nu vor înlocui niciodată Biblia sau nevoia ta de a-L căuta pe Dumnezeu în mod personal ca să îți vorbească specific.
Cred cu tărie că Dumnezeu vorbește și azi oamenilor. Și cred că Dumnezeu o face mai mult decât suntem noi dispuși să o recunoaștem. Domeniul profeției este pentru mulți un subiect închis, iar pentru alții este exilat în domeniul misticului… Chiar dacă ai multe experiențe negative cu privire la acest domeniu, te îndemn să fii mai deschis, mai receptiv, cu dorința de a-L căuta pe Dumnezeu care vorbește copiilor Lui (Ioan 10:27). De ce să te sărăcești singur, numai pentru că niște teologi miopi ți-au spus ție cum stau lucrurile, iar tu i-ai crezut? Dumnezeu vrea să îți vorbească personal și direct, vrea să comunice cu tine ca un tată cu copilul lui. De fapt, El o face, însă tu trebuie să începi să înveți să asculți. Cine are urechi să asculte… (Apocalipsa 3:6) E o diferență între a auzi și a asculta. Pentru ascultare ai nevoie de atenție, de concentrare, de dorință… Cu cât circumstanțele vieți sunt mai grele cu atât ai nevoie de un mesaj direct la de Dumnezeu. Un mesaj profetic nu face decât să confirme ceea ce este pus în duhul tău de către Duhul lui Dumnezeu. De fapt, profeția este scoaterea din ascundere a mesajelor care sunt deja în duhul nostru.
Cred că Dumnezeu vrea să restaureze în acest timp duhul profetic în biserică. Profeția nu trebuie, nu mai trebuie să fie ceva ciudat, mistic, ultraspiritual, manipulator, înfiorător pentru unii, de neînțeles pentru alții, ci așa cum este de fapt, mesajul de dragoste al lui Dumnezeu. Profeția este un mod normal de a fi în Hristos, o calitate permanentă a vieții creștine.
Mărturia lui Isus este duhul profeției. (Apocalipsa 19:10)
Valentin Dedu 