Lansare de carte Drumul schimbării – Valentin și Corina Dedu

Dragi prieteni,

Vă invităm la un eveniment special pentru mine și soția mea Corina, lansarea cărții Drumul schimbării. Am publicat trei cărți până acum, însă nu am avut nici un eveniment public de lansare de carte. Nici nu știu de ce. Mi-a lipsit contextul, poate resursele, poate curajul, poate toate acestea… Oricum…, acum avem plăcerea să vă invităm la prima lansare de carte, o carte care reunește texte dragi sufletului nostru. Ocazia ne este oferită de librăria PETRA, o nouă librărie creștină din Timișoara. Îi mulțumim lui Gabi Ciuciumiș pentru invitație.

Pentru mai multe detalii și discuții vă așteptăm pe pagina evenimentului

https://www.facebook.com/events/1216782528376740/ sau/și pe pagina de Facebook a librăriei Petra: https://www.facebook.com/libraria.petra

Așadar, luni 30 ianuarie, ora 17:30 ne vedem pe Bulevardul 16 decembrie 1989, nr 10, (în Piața Maria, lângă farmacia Sfânta Maria) la librăria PETRA.

A, era să uit. Cu ocazia lansării, cartea poate fi procurată la un preț special și, desigur, cu autograful și dedicația din partea noastră.

Vă așteptăm cu drag,

Corina și Valentin Dedu

SUMAR

Cartea „Drumul schimbării” reunește articole și eseuri pe care autorii le-au scris în diverse ocazii pentru anumite reviste creștine din țară și străinătate. Tema care se regăsește în toate aceste articole este schimbarea. Visul trebuie transformat într-un drum, iar drumul trebuie dus până la capăt. Este vorba despre o călătorie a schimbării, a provocării, a depășirii limitelor, a înfruntării propriilor frici, a testării identității, a acțiunii, a curajului și a perseverenței care frizează nebunia, dar până la urmă, este drumul fiecăruia intre noi, singurul drum care te poate salva de mediocritate, de compătimire, de văicăreala specific românească, de dezgust, de lacrimi inutile, de normalitatea absurdă.

„Drumul schimbării” nu este o carte despre schimbare în sine, ci despre motivație, despre dârzenie, despre valorile care te împuternicesc, despre forța interioară a spiritului, despre lupta de a fi tu însuți, despre dorința de a lăsa o urmă în lumea asta de piatră.

Succesul, adevăratul succes, este rezultatul unui proces, iar cea mai mare realizare a ta nu va fi nici destinația, nici călătoria fascinantă, ci tu însuți, cel care ai devenit în acest proces: mai puternic, mai răbdător, mai matur, mai spiritual, încrezător și curajos, bogat în amintiri prețioase, gata să inspiri și să îi ajuți pe alții să își urmeze propriul lor drum.

 

DESPRE AUTORI

Valentin și Corina Dedu locuiesc în Timișoara și au trei copii: Elisa, Elias și Eusebiu. Cei care le privesc viața pot vedea îi ei niște luptători, o familie care trăiește o aventură cu Dumnezeu.

Valentin Dedu este pastor, editor și autor. În 2016 și-a obținut doctoratul în Filosofie la Universitatea de Vest din Timișoara cu o teza pe Filosofia contemporană comparată aplicată în postmodernism. Este absolvent de Teologie, are un Master în Sociologie și un Master în Filosofie. A fondat și a condus o revistă creștină pentru viața de familie (Voia lui Dumnezeu în familie, 2005-2012). Este editorul unui volum colectiv și autorul a mai multe articole pe teme de viață creștină și familie. A publicat trei cărți: Îndrăznește să visezi (2007), Păcatul omiterii (2012) și În prezența Lui (2014).

Valentin este implicat în slujirea pastorală de peste cincisprezece ani și a participat la dezvoltarea de programe educaționale și de reintegrare socială. Îi place să lucreze cu oamenii și să participe la schimbarea pozitivă care se poate produce în viața lor prin Evanghelie.

Corina Dedu este licențiată în Psihologie (2008) a Facultății de Sociologie şi Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara, are o formare în Consiliere Psihologică și este Formator acreditat în educația adulților. Domeniul de interes este consilierea psihologică pe baza principiilor creștine, consilierea de cuplu, consilierea femeilor și consilierea profesională. A scris mai multe articole pe teme de familie, relații de cuplu și dezvoltarea abilităților sociale.

 

CUMPĂRĂ CARTEA DRUMUL SCHIMBĂRII

Cartea poate fi comandată la următoarea adresă: https://goo.gl/Uhh3ge

În Timișoara cartea poate fi cumpărată de la

Librăria Petra – Bulevardul 16 decembrie 1989, nr 10.

Librăria Kerigma – Str. Gheorghe Doja, nr 12.

Librăria CLC –  Calea Aradului, nr. 17, Ap. 4.

Publicitate

Ce câştig dacă Te slujesc?

De unde ştiu dacă Îi slujesc cu adevărat lui Dumnezeu? Aceasta este o întrebare vitală pentru un creştin. Ea dobândeşte o importanţă decisivă şi imperioasă în minţile şi inimile celor care îşi cercetează sincer adevăratele motivaţii. Răspunsul la această întrebare este cu atât mai greu de dat, cu cât foarte puţini ştiu ce este slujirea adevărată. Mulţi sunt cei care confundă slujirea cu activitatea profesională, cu acţiuni periodice ale bisericii şi chiar cu interesul personal.

Se vorbeşte atât de mult despre slujire, însă realitatea este atât de descurajatoare; slujirea a rămas undeva la nivel superficial. Vehiculăm un termen care a devenit prea familiar ca să mai aibă vreo relevanţă pentru noi. Suntem prea obişnuiţi cu slujirea, încât L-am uitat pe Cel căruia trebuie să-I slujim. Am uitat să ne mai cercetăm motivaţia, atitudinea şi acţiunea slujirii noastre.

Fenomenul bisericilor autonome

Există un nou fenomen în lumea evanghelică din România, s-au format din ce în ce mai multe biserici care s-au declarat „autonome” sau „independente”. Cum s-a dezvoltat acest fenomen?

Ne-am dat seama că este un fenomen oarecum neconturat pentru că nu există nici un limbaj pentru a le identifica. Au fost organizate mai multe evenimente majore, iar bisericile autonome şi-au avut partea fără ca ele de multe ori să fie amintite.

O să încerc o explicare a fenomenului dintr-o perspectivă istorică. Toate trezirile spirituale au accentuat o anumită învăţătură sau doctrină care a fost uitată. Astfel, Luther a vorbit despre mântuirea prin credinţă, anabaptişitii au trebuit să sufere prigoana atât a catolicilor cât şi a protestanţilor pentru a accentua doctrina botezului persoanelor adulte. John Wesley a subliniat doctrina sfinţeniei şi nevoii de părtăşie personală zilnică dintre credincios şi Dumnezeu. Trezirea penticostală a subliniat importanţa Persoanei şi lucrării Duhului Sfânt. În secolul XX, ne-am întrebat ce mai urmează? A urmat o nouă trezire, care a pus accentul pe manifestarea darurilor spirituale dincolo de graniţele penticostalismului. Această trezire a avut denumirea de trezirea charismatică sau ecumenică.

Este de remarcat că fiecare trezire nu a fost catalogată astfel la începutul ei. Trezirea a fost un pas înainte făcut de o anumită categorie de credincioşi care şi-au asumat oprobiul public pentru a face ceea ce ei au crezut că este de la Dumnezeu. Peste ani şi alţii s-au convins că noua mişcare chiar dacă schimbă ordinea existentă nu contrazice Scriptura. Orice trezire spirituală se naşte prin descoperirea unei nevoi şi accentuează o învăţătură din Scriptură.

Acesta este contextul în care eu aş situa bisericile independente, şi anume într-o mişcare de trezire spirituală care accentuează importanţa bisericii locale. În anii ’80 ai secolului trecut au apărut în America primele biserici autonome care acum sunt admirate de noi ca fiind cele mai dinamice şi influente biserici la ora actuală. Dar lucrul acesta este valabil acum după 30 de ani de la începutul fenomenului. Rick Warren, chiar dacă nu într-un mod explicit, este vocea care a statuat noua trezire spirituală prin cartea lui Purpose Driven Church (tradusă şi în limba română sub titlul Biserica o viziune o pasiune). În această carte el a vorbit despre importanţa bisericii locale, despre importanţa viziunii bisericii şi focalizării pe scop, despre importanţa ca fiecare biserică să îşi descopere propria identitate şi să îşi dezvolte propria slujire în aria sa de influenţă.

Fenomenul bisericilor autonome în America este unul considerat normal şi de la sine înţeles. Nu mai există nicidecum reticenţa care exista acum 30 de ani. Acest fenomen a apărut după revoluţie şi în România, la început mai firav şi apoi din ce în ce mai conturat. Au început astfel să apară biserici autonome mai în toate marile oraşe ale României. Desigur, aceste biserici s-au format ca o replică dată sistemului anchilozat moştenit din comunism care mai persistă şi astăzi în cultele religioase recunoscute în România. În primul rând bisericile autonome au apărut ca o reacţie dată pretenţiei statutare a cultelor de a avea patrimoniul unei biserici locale aflate în acel cult. Apoi sistemul ierarhic care limita libertatea de expresie a bisericii locale ia făcut pe unii pastori mai întâi să încerce să reformeze sistemul şi cum nu au avut nici o şansă, au decis să continue slujirea lor într-o biserică autonomă.

Cred că acestea au fost cele două pârghii care au stat la baza formării primelor biserici autonome: păstrarea patrimoniului şi eliberarea din lanţul ierarhic. În acelaşi fel, pastori sau persoane pregătite în şcolile cultelor evanghelice, având o experienţă negativă în spate, au plantat biserici noi pe care nu le-au mai adus în cult.

Bisericile autonome încă trebuie să suporte reticenţa şi prejudecăţile credincioşilor din cultele oficial recunoscute. Dar lucrurile nu se vor întoarce la situaţia dinainte, bisericile autonome se vor înmulţi, vor avea din ce în ce mai multă influenţă, vor dezvolta din ce în ce mai multe reţele şi lucrări, iar cultele vor trebui să îşi pună problema raportării la bisericile autonome din ce în ce mai serios. Deja legislaţia a luat în seamă fenomenul bisericilor autonome prin legea cultelor de la sfârşitul anului 2006, iar ele se pot organiza legal ca asociaţii religioase. Au aproape toate drepturile pe care le are un cult recunoscut în afara dreptului de a-şi organiza învăţământ superior propriu. Desigur, mai este un drum lung până ce aportul pozitiv al bisericilor autonome va fi recunoscut. Oricum, orice trezire spirituală are adepţi şi contestatari, dar fenomenul va merge înainte. 

În acest registru al influenţelor pozitive pot să dau exemplul bisericilor autonome din Timişoara care şi-au adus aportul într-un mod covârşitor la mai multe evenimente care au fost organizate aici în ultimii ani de zile: Evanghelizarea cu David Hathaway de la Sala Olimpia din mai 2006, Evanghelizarea cu Richard Bonnke de la Stadionul Dan Paltinişanu din septembrie 2006 şi Festivalul Speranţei din 2008. Aceste biserici şi-au făcut partea fără să facă tam-tam pe implicarea lor, fără să atragă atenţia, au dovedit spirit de unitate şi disponibilitate. Lista evenimentelor şi implicării lor continuă. Desigur, de cele mai multe ori numele lor a fost evitat cu bună ştiinţă sau omis din lipsă de fairplay. Însă asta este un alt subiect. 

Bisericile autonome din Timişoara sunt:

Biserica Metanoia: http://www.metanoiaorg.ro

Biserica Aletheia: http://www.aletheia.ro

Biserica Agape: http://www.bisericaagape.ro

Biserica Deo Gloria:  www.deogloria.ro

Biserica Casa Închinării.

Federaţia Bisericilor Creştine Autonome (FBCAR) http://www.fbcar.ro

Această organizaţie îşi propune să adune bisericile independente sunt într-o părtăşie de biserici şi să formeze o voce unită în scopul reprezentării lor în faţa autorităţilor. Probabil această organizaţie se va transforma într-un nou cult în România în următorii ani, respectând principiile care garantează autonomia bisericii locale.

 

P.S. Acest articol l-am scris la presiunea prietenului meu Alin Cristea, dar îi mulţumesc că m-a ajutat astfel să scriu ceea ce gândeam şi vorbeam în cercul nostru mai strâmt. Acum odată scris îl supun observaţiilor voastre.

 

Valentin Dedu,

Pastor Biserica Metanoia, Timişoara

http://www.metanoiaorg.ro