Tomas de Aquino (sec. XIII)
Se pare că Dumnezeu nu există.
1. Dacă unul din două realităţi antagonice există limitat atunci amândouă se exclud. Cuvântul Dumnezeu implică în mod intrinsec o bunătate limitată. Dacă Dumnezeu există atunci ar trebui ca răul să nu fie întâlnit în lume. Răul există în lume, deci Dumnezeu nu există.
2. Mai mult de atât, există cauze care dau naştere unor efecte plenare care nu mai au nevoie de cauze suplimentare. Se pare că tot ceea ce observăm în natură poate exista pe baza unor cauze suficiente care nu au nevoie de cauze suplimentare, cauze care implică noţiunea de Dumnezeu. Efecte naturale prin cauze naturale şi cauze născocite de mintea şi voinţa omului. Nu există pentru acest fenomen nevoia postulării unui Dumnezeu.
La toate acestea replica lui Dumnezeu este:
Eu sunt Cel ce sunt! (Exod 3:14)
Se poate vedea că atunci când d’ Aquino şi-a formulat cele „Cinci Căi,” nu a creat nişte argumente care să fi fost substanţial noi ca formă. Înaintea lui au mai formulat aceste argumente într-o formă apropiată Anslem, Alfarbi şi Avicena, şi Maimonides.
1. Argumentul bazat pe mişcare.
a. Lucrurile se mişcă. Mişcarea este cea mai evidentă formă a schimbării.
b. Schimbarea este o trecere de la potenţialitate la acţiune. (adică de la potenţialitate la realitate)
c. Nu se trece de la potenţialitate la acţiune decât prin ceva care este în acţiune.
d. Nu poate exista un lanţ regresiv infinit de realizatori sau de mişcători.
e. De aceea trebuie să existe un prim Mişcător nemişcat
f. Toată lumea înţelege că acesta este Dumnezeu.
2. Argumentul bazat pe cauzalitatea eficientă
- Există cauze eficiente în lume, mai exact cauze care produc
- nici un lucru nu poate fi cauza eficientă a lui însuşi.
- Nu poate exisa un lanţ regresiv de cauze eficiente, deoarece dacă nu există o cauză prima a seriei nu poate exista o cauzalitate în acea serie.
- Trebuie să existe o cauză primă eficientă, necauzată a tuturor cauzalităţilor eficiente din lume.
- Toată lumea dă acesteia numele de Dumnezeu.
3. Argumentul bazat pe posibilitate şi necesitate.
- Există lucruri care încep să existe şi lucruri care încetează să existe, adică lucru posibile
- Dar nu toate lucrurile pot fi lucruri posibile, pentru că ceea ce vine la existenţă o face numai prin ceea ce există deja. Nimicul nu poate cauza ceva.
- De aceea, trebuie să existe o Fiinţă a cărei existenţă este necesară.
- Nu poate exista un lanţ regresiv infinit de lucruri necesare.
- Trebuie să existe o Fiinţă primă care este necesară în ea însăşi.
4. Argumentul bazat pe gradaţie în lucruri.
- Există diferite grade de perfecţiune printre lucruri
- Dar lucruri nu pot fi mai mult sau mai puţin aproape de perfecţiune, decât dacă există ceva în întregime perfect.
- Ceea ce este perfect este cauza a ceea ce este mai puţin perfect.
- De aceea trebuie să existe o fiinţă perfectă care cauzează perfecţiunile lucrurilor mai puţin perfecte.
- Pe aceasta o numim noi Dumnezeu.
5. Argumentul bazat pe ghidarea lucrurilor din natură
- Toate lucrurile din natură (conştient sau inconştient) au un comportament care evidenţiază un scop.
- Dar nimic, care nu conştientizează scopul nu poate să se îndrepte spre el dacă nu este direcţionat de o altă forţă.
- Totul în natură este direcţionat către un scop de către cineva.
- Această forţă este Dumnezeu.
În concluzie:
-
- Pentru că dumnezeu este supremul bine nu va face nimic rău lucrării lui şi este atotpuernic să scoată binele chiar şi din lucrurile rele.
- Toate cauzele urmăresc un scop ghidat de cineva cuiva superior cauzelor şi efectele lor fac referire la Dumnezeu drept cauză a tuturor lucrurilor. În acelaşi fel efectele reuşite fac referire la cauze care sunt mai mari decât raţiunea umană şi voinţa omului. , pentru toate lucrurile care sunt schimbabile şi pot înceta să existe, aşa cum am văzut, toate lucrurile se pot schimba şi înceta să existe însă, în acelaşi timp fac trimitere la o cauză care nu se este schimbabilă prin natura ei.
Valentin Dedu 